Certitudini

Am început să primesc si răspunsuri din străinătate, de la clinici cu experienţă mai mare decât cele din România în ceea ce priveşte transplantul medular. Deşi nu a venit răspuns de la toate, medicii de la două clinici din Italia, bazat pe datele medicale si evoluţia de până acum, au apreciat ca riscul de recădere e mare, deci au recomandat transplantul acum, în prima remisiune.
Spuneam în postul precedent că recomandarea medicului meu ar fi să nu fac transplant. Totuşi, a fost destul de ezitant în recomandarea asta şi a acceptat opinia medicior italieni. Şi am înţeles si de ce: un medic hematolog, cum este cel care mă tratează, se ocupă de diagnostigarea şi tratamentul chimioterapeutic al bolilor de sânge. Nu se ocupă de transplant-uri; evident ca ştie despre ce e vorba şi poate să emită o părere vis-a-vis de oportunitatea unui transplant. Însă un medic care se ocupa doar de transplanturi are o expertiză mult mai mare pentru că a vazut direct beneficiile şi riscurile transplantului pe foarte mulţi pacienţi. De aceea recomandarea finala în privinţa oportunităţii unui transplant aparţine unui medic care se ocupa de transplanturi.

Deci am nevoie de un transplant de maduvă. Din pacate nu se poate face în România, pentru că nu am donator înrudit compatibil. În multe clinici din Europa occidentala, se fac cu succes transplanturi cu donator din familie parţial compatibil şi e posibil ca medicii sa decidă ca un asemenea transplant ar fi oportun. Dacă nu, vor cauta in registrele internaţionale un donator neînrudit compatibil.
Ajungem şi la partea materială a problemei. Costurile unui asemenea procedeu, într-o clinică din Europa pornesc de la 120.000E - 150.000E. Nu sunt nici afacerist, nici angajat prin vreo funcţie înaltă a statului român. Deci veniturile mele şi ale soţiei nu ne-au permis să acumulam averi de o asmenea valoare. Aşa încât, oricât mi-a displacut asta până in octombrie 2009 (când am fost diagnosticat), cer ajutor din parte oricui e dispus să se lipsească de o sumă de bani pentru cauza mea.

Acesta e ultimul post pe acest blog; începând de azi, mă mut pe danielraduta.ro. Acolo găsiţi mai multe detalii despre boala de care sufăr, despre mine si despre cum ma puteţi ajuta. Blogul se va muta si el acolo; va recomand să utilizaţi feed-ul RSS al blogului, care ar fi cea mai simplă modalitate de a şti când am scris ceva nou.